Boala renală la căței: cum să recunoști simptomele insuficienței renale și ce poți face să îți protejezi companionul

Boala renală (impropriu denumită și insuficiența renală) este una dintre cele mai comune afecțiuni cronice la câini, în special la animalele de vârstă mijlocie și senioare. Cunoscută și sub numele de boală renală cronică (BRC), aceasta se instalează atunci când rinichii nu mai funcționează corect, afectând capacitatea organismului de a elimina toxinele. Simptomele timpurii sunt de multe ori subtile și pot fi ușor ignorate, de aceea este esențial să recunoști semnele și să cunoști metodele de prevenție, pentru a asigura o viață sănătoasă prietenului tău blănos.

Care sunt cele mai evidente simptome ale bolii renale la câini

Boala renală se dezvoltă gradual, iar simptomele apar adesea când boala este deja într-un stadiu avansat. Printre cele mai frecvente semne ale afecțiunilor renale se numără:

• Consumul excesiv de apă

• Urinări frecvente (poliurie)

• Scăderea apetitului alimentar și pierderea în greutate

• Letargie și lipsă de energie

• Vărsături și diaree

• Respirație urât mirositoare

• Blană deteriorată, lipsită de strălucire și aspect neîngrijit

• Ulcer bucal sau sângerări ale mucoaselor

Un semnal de alarmă este creșterea nevoii de apă. Cățeii afectați tind să bea mai mult decât de obicei, deoarece rinichii nu mai pot reține apa eficient, ceea ce duce la deshidratare și de aici, o nevoie crescută de hidratare. Pe lângă acest simptom, câinii pot urina mai des decât de obicei și în cantități mai mari, ca rezultat al afectării funcției de filtrare.

Un alt semn frecvent al bolii renale este scăderea poftei de mâncare, care poate duce la pierderea semnificativă în greutate. Rinichii afectați influențează negativ metabolismul și pot provoca greață sau disconfort abdominal, ceea ce explică lipsa interesului pentru hrană. În plus, letargia și lipsa de energie sunt semne evidente pentru câinii bolnavi, care devin inactivi și preferă să doarmă mai mult decât de obicei.

În stadiile avansate ale bolii, apar și simptome precum vărsăturile și diareea, ca rezultat al acumulării de toxine în organism. De asemenea, respirația urât mirositoare, cu un miros specific de amoniac, este un alt indiciu al funcționării deficitare a rinichilor. Pe măsură ce boala progresează, blana câinelui poate deveni ternă și neîngrijită, iar ulcerul bucal sau sângerările pot apărea ca urmare a acumulării de toxine în sânge.

Cum poate fi prevenită boala renală la căței

Odată ce boala renală este diagnosticată, aceasta nu poate fi vindecată, dar gestionarea bolii printr-o alimentație adecvată și controale regulate poate încetini progresia și îmbunătăți calitatea vieții câinelui. Prevenția este, așadar, esențială.

1. Alimentația adecvată

Pentru a evita suprasolicitarea rinichilor, este important să elimini alimentele bogate în sare din dieta câinelui. Alimentele sărate pot accelera deteriorarea funcției renale și pot agrava simptomele bolii.

2. Dietele special formulate pentru câinii cu afecțiuni renale

Acestea sunt concepute pentru a reduce cantitatea de fosfor și proteine, reducând astfel stresul asupra rinichilor. Aceste diete includ și antioxidanți și acizi grași Omega-3, care ajută la reducerea inflamației și la menținerea sănătății generale.

3. Hidratarea corespunzătoare

Câinii trebuie să aibă acces constant la apă proaspătă, iar hrana umedă sau adăugarea de apă în hrana uscată poate stimula aportul de lichide.

Împreună cu vizitele regulate la medical veterinar, aceste măsuri pot încetini progresia și pot îmbunătăți calitatea vieții. Prevenția este esențială pentru a minimiza riscurile unor complicații și pentru a proteja sănătatea animalului tău de companie.

Monitorizarea constantă, un factor cheie în gestionarea bolii renale

Analizele medicale regulate sunt esențiale pentru depistarea timpurie a bolii renale.

1. Testele de sânge și de urină permit evaluarea nivelului de creatinină și uree, doi indicatori importanți ai funcției renale, iar analiza urinei poate indica prezența proteinelor sau a altor substanțe anormale.

2. Evaluarea tensiunii arteriale este, de asemenea, importantă, deoarece hipertensiunea poate contribui la deteriorarea rapidă a rinichilor.

3. Schimbările subtile în comportamentul câinelui, precum evitarea bolului de apă sau scăderea interesului pentru hrană, pot fi semne timpurii ale bolii. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este esențială pentru sănătatea renală, deoarece excesul de greutate pune o presiune suplimentară asupra tuturor organelor.

Rasele de câini cu cel mai ridicat risc de boli renale

Există rase de câini care au un risc genetic crescut pentru boala renală, cum ar fi rasele de talie mică (Yorkshire Terrier, Shih Tzu și Dachshund). Incidența bolilor renale cronice este mai ridicată pentru rase precum Beagle și Cocker Spaniel, care au o predispoziție pentru boala glomerulară, o afecțiune care împiedică funcția de ultrafiltrare a rinichilor. Nici Bulldogii sau Boxerii nu sunt feriți și au un risc crescut de boală renală, din cauza predispoziției pentru afecțiuni sistemice, cum ar fi hipertensiunea arterială.

Pentru aceste rase, este recomandată monitorizarea funcției renale încă de la vârsta de patru-cinci ani, chiar și în absența simptomelor evidente. Vizitele regulate la un cabinet veterinar specializat în tratarea insuficienței renale, de două ori pe an, pot ajuta la depistarea timpurie a eventualelor afectări renale.

Când este necesară vizita la medicul veterinar

În cazul cățeilor seniori sau a celor din rasele cu risc crescut, controalele veterinare ar trebui să fie mai frecvente, incluzând teste de sânge și urină. Semnele care indică necesitatea unei vizite de urgență la un medic veterinar specializat în boli renale includ creșterea semnificativă a consumului de apă, urinările frecvente, vărsăturile recurente, apatia, modificările în comportamentul alimentar sau scăderea rapidă în greutate. De asemenea, dificultățile la urinare sau chiar absența completă a acesteia reprezintă o urgență medicală.

Dializa și hemodializa: opțiuni eficiente pentru câinii cu boală renală severă

În cazurile severe de afectare renală, dializa sau hemodializa pot fi soluții potrivite pentru a îmbunătăți calitatea vieții câinelui. Dializa peritoneală este indicată pentru eliminarea toxinelor din sânge în situații acute, cum ar fi intoxicațiile cu medicamente, alimente, sau otrăvuri, sau în afectarea renală bruscă. Hemodializa, pe de altă parte, este recomandată câinilor cu boală renală cronică avansată, atunci când tratamentele conservatoare nu mai sunt suficiente pentru menținerea unui echilibru metabolic adecvat. Procedura implică conectarea patrupedului la un aparat de dializă (un rinichi artificial), care filtrează sângele, iar tratamentul poate dura între patru și douăzeci și patru de ore pe sesiune, necesitând mai multe sesiuni săptămânale.

Concluzie: cum să îți protejezi cățelul de bolile renale

Boala renală reprezintă o afecțiune gravă, dar diagnosticul timpuriu și gestionarea atentă pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții companionului vostru necuvântător. Asigurați-vă că oferiți o dietă potrivită, monitorizați consumul de apă al cățelului și vizitați regulat medicul veterinar pentru evaluări atente. Prevenția și tratamentele de întreținere pot face diferența, asigurându-i câinelui vostru o viață lungă și sănătoasă!