Boala renală la pisici: cum să recunoști simptomele insuficienţei renale și să îți protejezi prietenul necuvântător de complicații grave

Insuficienta renala pisica

Boala renală (impropriu denumită și insuficiența renală) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice întâlnite la pisici, afectând în special animalele de vârstă mijlocie și seniorii (peste 7 ani). Această afecțiune, cunoscută și sub denumirea de Boală renală cronică, apare atunci când rinichii nu mai funcționează corect și nu mai reușesc să elimine toxinele din organism. Diagnosticarea precoce prin examene specifice și analize de sânge pentru rinichi, ajută la gestionarea eficientă a bolii, putând prelungi viața patrupedului cu până la 30%. Întrucât simptomele timpurii pot fi subtile și ușor de ignorat, este esențial să cunoașteți semnele acestei boli, metodele de prevenție și ce trebuie să faceți pentru a asigura o viață cât mai sănătoasă pentru prietenul vostru blănos.

Simptomele bolii renale la pisici

Boala renală se dezvoltă gradual, iar simptomele apar adesea când boala este deja într-un stadiu avansat. Printre cele mai frecvente semne ale afecțiunilor renale se numără:

  1. Consumul excesiv de apă (polidipsie) – Dacă observați că pisica bea mai multă apă decât de obicei, acesta poate fi un semn al problemelor renale.

  2. Urinări frecvente (poliurie) – Pisicile cu afectare renală urinează mai des și în cantități mai mari, cu sânge sau miros neobișnuit. Acestea pot fi semne ale bolii renale sau ale unei alte afecțiuni, cum ar fi cistita cronică.

  3. Scăderea apetitului și pierderea în greutate – Lipsa interesului pentru hrană este un semn comun al bolii.

  4. Letargie și lipsă de energie – Pisicile afectate devin mai inactive și dorm mai mult.

  5. Vărsături și diaree – Aceste simptome pot apărea în stadii mai avansate ale bolii.

  6. Respirație urât mirositoare – În cazul bolii renale, respirația pisicii poate avea un miros specific de amoniac.

  7. Blană lipsită de strălucire și aspect neîngrijit – Pisicile cu afectare renală își pot pierde interesul pentru toaletarea blănii.

  8. Ulcer bucal sau sângerări – Acestea pot fi semne ale acumulării de toxine în sânge din cauza funcționării deficitare a rinichilor.

Unele dintre aceste semnale pot fi întâlnite și în cazul altor afecțiuni, astfel că este esențială efectuarea unui control medical veterinar de rinichi pentru un diagnostic corect.

Prevenția bolii renale: nutriție și îngrijire corectă

Odată ce boala renală este diagnosticată, aceasta nu poate fi vindecată, dar gestionarea bolii printr-o alimentație adecvată și controale regulate poate încetini progresia și îmbunătăți calitatea vieții pisicii. Prevenția este, așadar, esențială.

1. Nutriție

  • Dietele renale: Hrana specială pentru pisicile cu afecțiuni renale este formulată pentru a reduce cantitatea de fosfor și proteine, ajutând la diminuarea stresului asupra rinichilor. De asemenea, aceste diete conțin antioxidanți și acizi grași Omega-3 pentru a reduce inflamația.

  • Aportul de apă: Hidratarea corespunzătoare este crucială pentru sănătatea rinichilor. Hrana umedă sau adăugarea de apă în hrana uscată poate stimula aportul de lichide. (aici putem insera link spre celălalt articol, cu apa).

  • Evitarea alimentelor bogate în sare: Alimentele cu un conținut ridicat de sare pun o presiune suplimentară asupra rinichilor, ceea ce poate accelera deteriorarea lor.

2. Analize regulate

  • Teste de sânge și urină: Acestea sunt esențiale pentru depistarea timpurie a bolii renale. Testele de sânge evaluează nivelurile de creatinină și uree (BUN), în timp ce testele de urină pot indica prezența proteinelor sau a altor substanțe anormale.

  • Evaluarea tensiunii arteriale: Hipertensiunea arterială este frecvent asociată cu boala renală și poate cauza deteriorarea rapidă a funcției renale.

3. Îngrijire la domiciliu

  • Observați modificările de comportament: Schimbările subtile, precum evitarea bolului de apă sau scăderea interesului pentru hrană, pot fi semne timpurii ale bolii.

  • Mențineți o greutate sănătoasă: Greutate corporală excesivă pune o presiune suplimentară asupra tuturor organelor, inclusiv asupra rinichilor.

Rasele de pisici cu risc crescut de boli renale

Anumite rase au un risc genetic crescut pentru boala renală, ceea ce impune o monitorizare atentă:

  • Pisicile Persane și Exotice cu păr scurt: Predispoziție la boala polichistică renală (PKD), caracterizată prin formarea de chisturi la nivelul rinichilor.

  • Pisicile Sfinx și Abisiniane: Prezintă o incidență mai mare a bolii renale.

  • Pisicile Maine Coon și Ragdoll sunt rase mari, frecvent asociate cu insuficiența renală cronică și alte boli sistemice.

Pentru aceste rase, se recomandă monitorizarea regulată a funcției renale încă de la vârsta de 3-4 ani, chiar și în absența simptomelor.

Opțiuni de tratament pentru insuficiența renală la animalele de companie

Ideal ar fi să efectuați vizite regulate la un medic veterinar specializat în boli renale, de două ori pe an, pentru o evaluare completă a stării de sănătate. În cazul pisicilor senioare sau a celor din rasele cu risc crescut, se recomandă controale și mai frecvente, cu teste de sânge și urină incluse.

Semne care necesită o vizită de urgență la medicul veterinar:

  • Creșterea semnificativă a consumului de apă și urinări frecvente.

  • Vărsături recurente sau apatie.

  • Modificări în comportamentul alimentar sau scăderea rapidă în greutate.

  • Dificultăți la urinare sau absența urinei.

Medicul veterinar poate prescrie tratamente menite să controleze simptomele și să sprijine funcția renală. Printre acestea se numără medicamente care reduc nivelul de fosfor din sânge sau care ajută la controlul hipertensiunii.

Dializa și hemodializa la pisici: când este necesară?

În cazurile severe de boală renală, dializa sau hemodializa pot fi necesare în tratamentul insuficienței renale la pisici.

  • Dializa peritoneală: Este utilizată adesea pentru a elimina toxinele din sânge în situații acute, cum ar fi intoxicațiile sau insuficiența renală acută.

  • Hemodializa: Se recomandă pisicilor cu afectare renală acută și boală renală cronică avansată, atunci când tratamentele conservatoare nu mai sunt suficiente pentru a menține un echilibru metabolic adecvat.

Ce presupune hemodializa?

Hemodializa presupune conectarea pisicii la o mașină de dializă care filtrează sângele și elimină toxinele acumulate. Tratamentul poate dura între 4, 6 până la 24 ore per sesiune și poate necesita mai multe sesiuni pe săptămână. Deși extrem de complicată, hemodializa poate prelungi viața pisicii și poate reduce simptomele de disconfort asociate cu boala renală (vom reveni cu detalii într-un articol separat).

Concluzie: cum poți să îți protejezi pisica de bolile renale?

Boala renală reprezintă o afecțiune gravă, dar diagnosticul timpuriu prin teste veterinare pentru funcția renală și gestionarea atentă pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții companionului vostru blănos. Asigurați-vă că oferiți o dietă potrivită, monitorizați consumul de apă al pisicilor și vizitați regulat un medicul veterinar specializat în boli renale pentru evaluări atente. Prevenția și tratamentele de întreținere pot face diferența, asigurându-i pisicii voastre o viață lungă și sănătoasă!

 

Previous
Previous

Cum să-ți protejezi companionul de zgomotul artificiilor în noaptea de Revelion

Next
Next

Îngrijirea animalelor cu nevoi speciale: o abordare empatică și responsabilă