Litiaza vezicală la pisici și căței: sfaturi pentru prevenție și tratament
Pietrele în vezica urinară, cunoscute sub denumirea de litiază vezicală, sunt o problemă frecventă în rândul câinilor și pisicilor, afectând calitatea vieții și provocând disconfort sever. Înțelegerea modului în care se formează aceste pietre, tipurile de cristale care pot apărea, cauzele și metodele de tratament este esențială pentru a putea preveni și gestiona corect această afecțiune.
Cum se formează pietrele în vezica urinară?
Pietrele vezicale se formează atunci când anumite substanțe minerale din urină se concentrează și cristalizează, formând depozite solide în vezica urinară. În mod normal, aceste substanțe sunt eliminate prin urină. Totuși, când urina este prea concentrată sau pH-ul urinei se modifică, aceste minerale pot începe să formeze cristale. Dacă aceste cristale nu sunt eliminate rapid, ele se pot aglomera, ducând la formarea unor pietre de dimensiuni mai mari.
Tipurile de cristale:
Struviți (fosfați amoniaco-magnezieni): Aceste cristale sunt cele mai frecvente și se formează în urina alcalină (cu pH ridicat). Ele sunt adesea asociate cu infecțiile bacteriene ale tractului urinar, mai ales la câini.
Oxalați de calciu: Se formează în urina acidă (pH scăzut) și sunt întâlniți în special la rasele predispuse, cum ar fi Schnauzerii, Yorkshire Terrier și la pisicile Persane.
Cristale de urat: Acestea sunt mai puțin comune și sunt întâlnite mai ales la Dalmațieni și câini cu probleme de metabolizare a acidului uric. Apar în urina acidă și sunt cauzate de defecte genetice care afectează descompunerea proteinelor.
Cistina: este un aminoacid care, în anumite cazuri genetice, nu este reabsorbit corect de către rinichi, formând cristale în urină. Este mai frecventă la câini, precum Bulldog și Dachshund.
Cauzele apariției cristalelor și formarea pietrelor
Există mai mulți factori care contribuie la formarea cristalelor și pietrelor în vezica urinară a animalelor de companie:
Predispoziția genetică: Unele rase de câini și pisici sunt mai predispuse la dezvoltarea anumitor tipuri de cristale din cauza moștenirii genetice. De exemplu, Dalmațienii au o predispoziție pentru cristalele de urat, iar rasele mici de câini, cum ar fi Yorkshire Terrier, sunt mai predispuse la dezvoltarea oxalaților de calciu.
Dieta necorespunzătoare: Alimentele care conțin cantități mari de proteine de calitate inferioară sau exces de minerale (magneziu, calciu, fosfor) pot crește riscul de formare a pietrelor.
Hidratarea insuficientă: Consumul redus de apă duce la urină concentrată, ceea ce favorizează cristalizarea substanțelor minerale. Animalele care nu beau suficientă apă sunt, astfel, mai susceptibile la formarea de pietre.
Infecțiile urinare: Infecțiile bacteriene ale tractului urinar pot modifica pH-ul urinei și pot favoriza formarea pietrelor de tip struvit. Bacteriile produc amoniac, care creează un mediu favorabil pentru cristalizarea mineralelor.
Importanța examenului ecografic și radiologic:
Pentru a diagnostica corect prezența pietrelor și tipul acestora, este esențial să se efectueze investigații imagistice:
Examenul Ecografic: Ecografia este o metodă non-invazivă care permite vizualizarea pietrelor din vezica urinară, chiar și a celor de dimensiuni mici. Aceasta ajută la monitorizarea tratamentului și la identificarea eventualelor modificări ale pereților vezicii urinare.
Examenul Radiologic: Radiografia este indicată pentru detectarea pietrelor mai mari și mai dense, cum ar fi oxalații de calciu. Aceasta oferă informații clare despre dimensiunea și localizarea exactă a pietrelor, fiind utilă în planificarea unei intervenții chirurgicale, dacă este necesar.
Tratamentul litiazei vezicale:
Tratamentul pietrelor vezicale diferă în funcție de tipul de cristale și de mărimea acestora:
Dizolvarea pietrelor prin dietă și suplimente: Dietele special formulate pot ajuta la dizolvarea unor tipuri de pietre, precum struviții, prin scăderea pH-ului urinei și ajustarea aportului de minerale. În plus, suplimentele urinare pot contribui la menținerea sănătății tractului urinar prin reducerea inflamației.
Cistotomia: În cazurile severe, când pietrele sunt prea mari sau provoacă blocaje periculoase, este necesară intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea pietrelor. Cistotomia presupune deschiderea vezicii urinare și îndepărtarea manuală a pietrelor. Este o procedură invazivă, dar poate salva viața animalului în cazuri critice.
Tratamentul infecțiilor: Dacă pietrele sunt cauzate de o infecție bacteriană, medicul veterinar va recomanda un tratament antibiotic pentru a elimina infecția.
Sfaturi pentru dietă și importanța aportului hidric corespunzător:
Prevenirea formării pietrelor și menținerea sănătății urinare a animalului tău de companie depind de o alimentație corectă și de asigurarea unei hidratări adecvate:
Diete special formulate: Există hrană specială pentru susținerea sănătății urinare, care controlează nivelurile de minerale și pH-ul urinei. Consultă medicul veterinar pentru a alege cea mai potrivită dietă pentru câinele sau pisica ta.
Aport de apă de calitate superioară: Asigură-te că animalul tău are acces permanent la apă proaspătă și de calitate superioară. Recomandăm apa plată, săracă în electroliți, pentru a evita suprasolicitarea rinichilor cu minerale care ar putea contribui la formarea pietrelor.
Hrana umedă: Adăugarea hranei umede în dieta animalului poate crește aportul de lichide și ajută la diluarea urinei, reducând astfel riscul formării cristalelor. Aceasta este o metodă simplă și eficientă de a stimula hidratarea, mai ales la pisici.
Monitorizarea periodică a sănătății: Vizitele regulate la medicul veterinar și analiza urinei pot ajuta la depistarea timpurie a problemelor urinare și la ajustarea tratamentului înainte ca acestea să devină severe.
Litiaza vezicală la câini și pisici poate fi o problemă serioasă, dar cu îngrijirea și atenția potrivită, poți preveni și trata această afecțiune. Prin ajustarea dietei, asigurarea unui aport adecvat de apă și diagnosticarea timpurie, prietenul tău blănos poate evita disconfortul provocat de pietrele vezicale și se poate bucura de o viață sănătoasă și activă.
Este important să îți amintești că prevenția este întotdeauna cea mai bună strategie. O dietă echilibrată, un aport adecvat de apă și controale regulate la medic pot face diferența în sănătatea tractului urinar al animalului tău. În plus, fiind atent la semnele de disconfort, cum ar fi urinările frecvente, dificultatea la urinare sau prezența sângelui în urină, poți interveni rapid pentru a preveni complicațiile.
